Acuzații despre datoriile statului în timpul guvernării Bolojan. Ialomițianu îi cere explicații lui Alexandru Nazare

Fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu critică modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a gestionat bugetul de stat și susține că reducerea deficitului bugetar ar fi fost obținută, în parte, prin întârzierea plăților către companii și instituții publice. Acesta afirmă că există inclusiv lucrări executate pentru stat care nu ar fi fost facturate și îi cere ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte situația completă a obligațiilor financiare restante.

Gheorghe Ialomițianu atrage atenția asupra facturilor neplătite

Declarațiile au fost făcute vineri seara, la B1 TV, în emisiunea realizată de Ioana Constantin. Întrebat despre rectificarea bugetară și perspectivele deficitului la finalul anului, fostul ministru a susținut că datele trimestriale trebuie analizate cu prudență, deoarece execuția bugetară este influențată de variații sezoniere.

În schimb, acesta consideră că numărul mare de facturi neachitate reprezintă un semnal de alarmă privind situația financiară a statului și efectele asupra mediului privat.

„Cert este că sunt foarte multe facturi neplătite”, a afirmat Gheorghe Ialomițianu.

Potrivit acestuia, întârzierile afectează firmele care au executat lucrări pentru instituții publice, dar și autoritățile care nu ar mai dispune de suficiente fonduri pentru a-și acoperi cheltuielile până la sfârșitul anului.

Acuzații privind facturile care nu ar fi fost primite de autoritățile locale

Fostul ministru susține că situația nu se limitează la facturile emise și neachitate. În opinia sa, ar exista și lucrări executate de companii private pentru care facturile nu ar fi fost înregistrate de instituțiile beneficiare.

Ialomițianu a afirmat că Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării ar fi transmis autorităților locale să nu primească facturi. Afirmația reprezintă o acuzație care necesită verificare prin documente și prin punctele de vedere ale instituțiilor vizate.

„Sunt multe facturi către antreprenori, pentru că au executat lucrări la instituții, și se vede că multe firme intră în faliment, că n-au primit banii. Dar și mai grav este că nu s-a facturat”, a declarat acesta.

Fostul ministru consideră că obligațiile aferente lucrărilor nefacturate trebuie analizate separat de restanțele deja înregistrate, pentru a se putea stabili amploarea reală a sumelor pe care statul trebuie să le achite.

„E grav pentru economie”, avertizează fostul ministru

Gheorghe Ialomițianu a criticat ideea că reducerea deficitului poate fi prezentată drept un succes fără o analiză a plăților amânate. El susține că firmele care lucrează pentru instituțiile publice trebuie să suporte costurile proiectelor chiar și atunci când banii nu sunt încasați la timp.

O asemenea situație poate pune presiune pe fluxurile de numerar ale companiilor, poate întârzia plata furnizorilor și poate agrava dificultățile financiare ale firmelor cu resurse limitate.

„Nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile. E grav pentru economie”, a declarat Ialomițianu la B1 TV.

Acesta a amintit și că unele instituții publice s-ar confrunta cu lipsa banilor pentru cheltuieli curente și salarii. În opinia sa, Guvernul ar fi trebuit să analizeze soluții pentru acoperirea urgențelor financiare, inclusiv prin instrumentele bugetare disponibile.

Ce arată datele despre deficitul bugetar din 2026

Acuzațiile fostului ministru apar în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și măsurile necesare pentru încadrarea în ținta de deficit stabilită pentru 2026.

Datele prezentate în octombrie de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indicau un deficit bugetar de 3,82% din PIB după primele nouă luni ale anului, comparativ cu 5,35% în perioada similară din 2025. În termeni nominali, deficitul era de aproximativ 78 de miliarde de lei, față de circa 102 miliarde de lei cu un an înainte.

Evoluția indicatorului nu clarifică, de una singură, valoarea totală a facturilor restante și nici existența unor lucrări executate, dar nefacturate. Pentru a evalua acuzațiile lui Ialomițianu, este necesară o imagine completă a obligațiilor de plată și a modului în care acestea sunt reflectate în evidențele publice.

Facturile restante prin PNRR, în atenția Ministerului Dezvoltării

În octombrie 2026, Ministerul Dezvoltării a solicitat centralizarea facturilor restante aferente proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Demersul urmărește identificarea sumelor neachitate și a situației financiare a proiectelor derulate de autoritățile publice.

Inventarierea restanțelor poate ajuta la stabilirea necesarului de finanțare și la identificarea problemelor care afectează derularea proiectelor. Totuși, această acțiune nu confirmă automat afirmația potrivit căreia autorităților locale li s-ar fi cerut să nu primească facturi.

Clarificarea situației depinde de datele oficiale privind facturile înregistrate, plățile efectuate și obligațiile încă neachitate.

Ce îi cere Gheorghe Ialomițianu ministrului Alexandru Nazare

Fostul ministru solicită publicarea valorii totale a obligațiilor de plată ale statului, astfel încât să poată fi evaluată dimensiunea restanțelor și impactul acestora asupra companiilor și instituțiilor publice.

Ialomițianu a criticat și modul în care Guvernul ar trebui să sprijine autoritățile locale aflate în dificultate financiară. El consideră că ajutorul de la bugetul central ar trebui corelat cu adoptarea reformelor administrative și cu reducerea cheltuielilor.

Principala întrebare rămasă în discuție este cât datorează statul în total și ce parte din aceste obligații este deja înregistrată în evidențele bugetare. Publicarea unei situații centralizate, însoțită de explicațiile ministerelor vizate, ar permite verificarea acuzațiilor și o evaluare mai clară a efectelor întârzierilor la plată asupra economiei.