Hubert Thuma: „…nu primarii au decis această creștere”
Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a intervenit public în dezbaterea tot mai tensionată privind majorarea taxelor și impozitelor locale, pe fondul criticilor îndreptate, în ultimele zile, către primarii din județ.
Mesajul transmis de șeful CJ Ilfov este unul clar: decizia nu a fost luată la nivel local, iar administrațiile din teritoriu gestionează consecințele unor hotărâri adoptate la nivel național.
Reguli schimbate la centru, presiune mutată în teritoriu
Potrivit lui Thuma, cadrul fiscal a fost modificat prin pachetul fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, completat de o ordonanță adoptată în decembrie 2025. Noile reguli au venit cu un avertisment explicit din partea Guvernului: autoritățile locale care nu se conformează riscă pierderea transferurilor de la bugetul de stat.
„Pe scurt, regulile s-au schimbat la nivel central, dar primarii au rămas să gestioneze nota de plată”, susține președintele CJ Ilfov, descriind situația drept o externalizare a presiunii deficitului către nivelul local.
Cu alte cuvinte, administrațiile locale au fost puse în fața unei alegeri forțate: creșterea taxelor sau pierderea unor surse vitale de finanțare.
Taxele locale, o parte mică din bugetele reale
Un alt punct important din intervenția lui Hubert Thuma vizează structura bugetelor locale, mai ales în județe dezvoltate precum Ilfov. Contrar percepției publice, taxele și impozitele locale plătite direct de populație nu reprezintă principala sursă de venit.
Bugetele administrațiilor locale sunt susținute, în principal, de:
- redistribuirea impozitului pe venit,
- investiții publice,
- fonduri europene.
În acest context, majorarea taxelor locale apare mai degrabă ca o soluție de avarie, nu ca un instrument sustenabil de dezvoltare.
„Nu trageți în primari pentru o decizie luată la centru.”
Mesajul politic și administrativ al președintelui CJ Ilfov se încheie cu un apel direct către opinia publică: responsabilitatea trebuie căutată la nivelul deciziei centrale, nu exclusiv în curțile primăriilor.
„Primarii țin comunitățile în picioare, zi de zi”, afirmă Thuma, pledând pentru o abordare diferită: mai mulți bani lăsați în comunități din impozitul pe venit, creștere economică reală și investiții care să reducă presiunea fiscală asupra populației.
Miza reală: cine plătește ajustarea bugetară
Dincolo de mesajul de solidaritate cu primarii, intervenția lui Hubert Thuma ridică o problemă mai largă, ignorată adesea în dezbaterea publică: recentralizarea deciziei și descentralizarea costurilor.
În timp ce regulile fiscale se stabilesc la București, impactul politic și social se resimte la nivel local, acolo unde primarii devin ținta nemulțumirilor cetățenilor. O realitate care, în lipsa unor corecții structurale, riscă să erodeze încrederea în administrația locală, indiferent de culoarea politică.
