Mănăstirea Țigănești, din nou în sărbătoare. Hramul Adormirii Maicii Domnului a adus pelerini din Ilfov și din București
Așezământul monahal din comuna Ciolpani și-a prăznuit hramul pe 15 august 2026. Mănăstirea Țigănești a fost, și în acest an, punct de întâlnire pentru credincioșii veniți să participe la Sfânta Liturghie și să se roage Maicii Domnului.

Sărbătoare la Mănăstirea Țigănești, de Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Țigănești din comuna Ciolpani, județul Ilfov, a fost din nou în sărbătoare pe 15 august 2026, când creștinii ortodocși au prăznuit Adormirea Maicii Domnului.
Hramul a adus laolaltă credincioși veniți din localitățile din apropiere, dar și din București, pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a se reculege într-unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale din nordul județului Ilfov.
Data de 15 august este, în fiecare an, unul dintre cele mai importante momente din calendarul Mănăstirii Țigănești, al cărei hram este „Adormirea Maicii Domnului”. Acest lucru este confirmat și de Arhiepiscopia Bucureștilor.
Pentru anul 2026, un program de pelerinaj dedicat hramului a inclus participarea la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Țigănești, semn că așezământul continuă să fie o destinație importantă pentru pelerinii din București și din împrejurimi.
Un loc în care tradiția și rugăciunea se întâlnesc
Aflată în apropierea localității Ciolpani, Mănăstirea Țigănești este una dintre vetrele monahale importante ale județului Ilfov.
Așezământul se află la aproximativ 37 de kilometri de București, într-un cadru natural dominat de pădure și de apele Lacului Bălteni. Arhiepiscopia Bucureștilor descrie mănăstirea drept o așezare monahală formată dintr-un ansamblu de clădiri care are aspectul unui mic sat, în care viețuiesc maicile.
Această combinație dintre liniștea naturii, arhitectura veche și viața monahală explică de ce Mănăstirea Țigănești a devenit, de-a lungul timpului, un loc de pelerinaj pentru credincioși.
O mănăstire cu rădăcini de câteva secole
Istoria Mănăstirii Țigănești este legată de vechile așezări monahale din zona Codrilor Vlăsiei.
Potrivit Arhiepiscopiei Bucureștilor, cel mai vechi document identificat până în prezent referitor la mănăstire datează din 1 august 1776. Actul consemnează vânzarea moșiei Țigănești către egumenul Hrisant și confirmă existența unei așezări monahale în această zonă.
Există însă indicii că vatra monahală este mai veche.
O sursă dedicată patrimoniului cultural din Ilfov menționează că prima așezare monahală de la Țigănești, cu obște de călugări, este asociată încă din secolul al XVII-lea, în timp ce tradiția mănăstirii leagă începuturile sale de Mihai Viteazul și Doamna Stanca.
Prin urmare, istoria locului se întinde cu mult înainte de documentele certe păstrate din secolul al XVIII-lea.
Din 1805, Mănăstirea Țigănești devine așezământ de maici
Un moment esențial în istoria mănăstirii este anul 1805.
Atunci, din inițiativa Mitropolitului Dositei și cu acordul lui Constantin Ipsilanti, la Țigănești au fost aduse călugărițe de la schiturile Turbați-Ilfov și Hagi-Dima, cunoscut drept Schitul Maicilor din București.
Călugării care viețuiau aici au fost mutați la Mănăstirea Căldărușani, iar noua comunitate de maici a intrat sub îndrumarea starețului Mănăstirii Căldărușani.
De atunci, Mănăstirea Țigănești a devenit una dintre importantele așezări monahale de maici din zona București-Ilfov.
Biserica mare are hramul Adormirea Maicii Domnului
Actuala biserică centrală a mănăstirii datează de la începutul secolului al XIX-lea.
Potrivit documentării istorice publicate de Arhiepiscopia Bucureștilor, biserica având hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în 1812, cu sprijinul banului Radu Golescu, al logofătului G. Florescu și al arhimandritului Dositei, starețul Mănăstirii Căldărușani. Ea a fost construită în locul unei biserici mai vechi din lemn.
În cadrul ansamblului au mai fost ridicate, în anii următori, biserica cimitirului, cu hramul „Sfânta Treime”, precum și alte clădiri necesare vieții monahale.
Astfel, patrimoniul actual al Mănăstirii Țigănești păstrează urmele unei dezvoltări care s-a desfășurat pe parcursul mai multor generații.
Hramul, o tradiție care se repetă an de an
În ultimii ani, 15 august a adus în mod constant numeroși credincioși la Mănăstirea Țigănești.
Jurnalul de Ilfov relata în 2025 că mii de credincioși au ajuns la mănăstire pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, participând la Sfânta Liturghie și la momentele de rugăciune organizate cu prilejul hramului.
Același caracter de pelerinaj este consemnat și în relatările din anii anteriori. În 2024, curțile și aleile mănăstirii s-au umplut de credincioși veniți pentru sărbătoarea din 15 august.
Tradiția este, așadar, una consolidată: în fiecare vară, Mănăstirea Țigănești devine unul dintre punctele importante ale vieții religioase din nordul județului Ilfov.
Un loc căutat pentru liniște sufletească
Pentru mulți dintre cei care ajung aici, pelerinajul nu reprezintă doar participarea la o slujbă religioasă.
Mănăstirea este căutată și pentru atmosfera sa aparte.
Așezarea este înconjurată de natură, iar vechile clădiri monahale, biserica și spațiile verzi creează un cadru diferit de cel al marilor centre urbane.
Tocmai această combinație face ca Mănăstirea Țigănești să fie vizitată nu doar la marile sărbători, ci și în restul anului.
Mănăstirea Țigănești și tradiția artistică
Așezământul monahal nu este important doar prin istoria sa religioasă.
Mănăstirea este cunoscută și pentru activitățile artistice și meșteșugărești desfășurate de maici.
Potrivit Fundației Snagov, la Țigănești există o tradiție a atelierelor de țesătorie, unde au fost realizate veșminte bisericești și lucrări de broderie. Sursa menționează inclusiv broderia realizată pentru Sala Maură a Castelului Peleș.
Această componentă completează imaginea mănăstirii ca spațiu în care rugăciunea și munca manuală se întâlnesc.
Un patrimoniu important al județului Ilfov
Mănăstirea Țigănești face parte din patrimoniul cultural și spiritual al județului Ilfov.
Pe lângă biserica principală, ansamblul include vechi chilii, clădiri administrative, stăreția, biserica cimitirului și alte construcții dezvoltate de-a lungul timpului.
Unele dintre acestea au fost reparate și refăcute în diferite perioade, însă ansamblul păstrează caracterul unei vechi comunități monahale.
Pentru zona Ilfovului, astfel de monumente au o valoare care depășește componenta religioasă: ele fac parte din istoria și identitatea locală.
Cum a supraviețuit mănăstirea în perioade dificile
Istoria Mănăstirii Țigănești nu a fost lipsită de momente dificile.
După secularizarea averilor mănăstirești din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, comunitatea a pierdut o parte importantă dintre proprietățile deținute.
Un alt moment dramatic a venit după Decretul 410 din 1958, când monahiile cu vârsta sub 50 de ani au fost îndepărtate forțat din mănăstire. În timp, o parte dintre acestea s-au întors, iar viața monahală a fost reluată.
Faptul că așezământul a continuat să existe și să funcționeze în pofida acestor perioade explică și puternica sa încărcătură istorică.
Adormirea Maicii Domnului, una dintre marile sărbători creștine
Hramul Mănăstirii Țigănești este legat de una dintre cele mai importante sărbători dedicate Maicii Domnului.
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită în fiecare an pe 15 august, iar în această zi numeroase biserici și mănăstiri din România își sărbătoresc hramul.
Pentru credincioșii care ajung la Țigănești, sărbătoarea reprezintă un moment de rugăciune, reculegere și comuniune.
În fiecare an, tradiția este reluată în jurul Sfintei Liturghii și al rugăciunilor dedicate Maicii Domnului.
Mănăstirea Țigănești, la câțiva kilometri de București
Poziționarea mănăstirii reprezintă un alt avantaj pentru cei care doresc să ajungă aici.
Așezământul se află în comuna Ciolpani, județul Ilfov, la aproximativ 37 de kilometri de București.
Distanța relativ mică față de Capitală face ca mănăstirea să fie accesibilă pentru excursii de o zi și pelerinaje.
De altfel, în 2026 au fost organizate pelerinaje cu plecare din București special pentru participarea la hramul Mănăstirii Țigănești.
O tradiție care continuă
Hramul din 15 august 2026 a reconfirmat locul pe care Mănăstirea Țigănești îl ocupă în viața spirituală a comunităților din Ilfov și București.
De la vechea vatră monahală din Codrii Vlăsiei până la comunitatea de maici de astăzi, istoria mănăstirii a fost construită prin credință, muncă și continuitate.
Iar în fiecare an, când porțile se deschid larg pentru pelerini de Adormirea Maicii Domnului, istoria acestui loc este, într-un fel, retrăită.
Mănăstirea Țigănești rămâne astfel nu doar un important loc de rugăciune din Ilfov, ci și un reper de patrimoniu, tradiție și cultură pentru întreaga zonă din jurul Bucureștiului.
(sursa foto: https://ziarullumina.ro/)



