Ilfovul, județul cu salarii și dezvoltare imobiliară de top, dar cu cele mai slabe rezultate la Bacalaureat. De ce nu țin pasul școlile cu explozia demografică
Deși face parte din cea mai bogată regiune a României și atrage anual mii de noi locuitori, județul Ilfov continuă să ocupe ultimul loc în clasamentul național al promovabilității la Bacalaureat. Un studiu realizat de Funky Citizens scoate la iveală problemele unei dezvoltări urbane accelerate, în care locuințele și investițiile imobiliare au avansat mult mai repede decât infrastructura școlară și serviciile publice.

Județul Ilfov se află într-o situație paradoxală: este una dintre cele mai dinamice zone economice și imobiliare din România, atrage noi locuitori și beneficiază de apropierea de Capitală, însă rezultatele obținute de elevi la examenul de Bacalaureat rămân cele mai slabe din țară.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Educației pentru sesiunea din iunie-iulie 2026, Ilfov a înregistrat o rată de promovare de numai 63,4% în rândul absolvenților din promoția curentă. Dacă sunt luați în calcul și candidații din promoțiile anterioare, procentul scade la 55,3%.
Județul ocupă ultimul loc în clasamentul național pentru al șaptelea an consecutiv, în timp ce Bucureștiul a înregistrat o rată de promovare de 84,4% pentru absolvenții promoției curente.
Problemele sunt analizate și într-un studiu publicat pe 29 octombrie 2026 de organizația Funky Citizens, intitulat „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”.
Cercetarea evidențiază o problemă structurală a zonei metropolitane București-Ilfov: dezvoltarea accelerată a localităților din jurul Capitalei nu a fost însoțită de investiții și servicii publice proporționale cu numărul noilor locuitori.
Ilfovul, ultimul județ din România la Bacalaureat pentru al șaptelea an consecutiv
Rezultatele examenului de Bacalaureat din 2026 confirmă dificultățile sistemului educațional din județul Ilfov.
Conform datelor Ministerului Educației, promovabilitatea pentru absolvenții promoției curente a fost de 63,4%, cea mai mică din România.
Situația este și mai îngrijorătoare dacă sunt incluși toți candidații, indiferent de promoția din care provin. În acest caz, rata de promovare a fost de 55,3%.
La polul opus se află județul Cluj, care a obținut o promovabilitate de 89,9% în rândul absolvenților din promoția curentă.
Diferența dintre cele două județe este de 26,5 puncte procentuale.
Bucureștiul a obținut un rezultat de 84,4%, situându-se semnificativ peste județul învecinat.
Clasamentul arată că apropierea geografică de Capitală și apartenența la aceeași regiune economică nu garantează rezultate educaționale similare.
Populația Ilfovului a crescut cu peste 140.000 de persoane în zece ani
Una dintre explicațiile importante pentru presiunea asupra serviciilor publice este explozia demografică din localitățile din jurul Bucureștiului.
Potrivit studiului Funky Citizens, populația județului Ilfov, calculată pe baza domiciliului, a crescut cu 140.740 de persoane în perioada 2016-2025.
Creșterea medie la nivelul județului a fost de 15,52%, iar 37 dintre cele 40 de comune și orașe au înregistrat creșteri ale populației oficiale.
Cele mai spectaculoase evoluții au fost înregistrate în localitățile aflate în imediata apropiere a Capitalei.
Printre acestea se numără:
- Chiajna: creștere de 137,4%, ajungând la peste 43.500 de locuitori înregistrați;
- Bragadiru: creștere de 114,72%;
- Berceni: creștere de 108,7%;
- Tunari: creștere de 82,36%;
- Popești-Leordeni: creștere de 77,14%;
- Ștefăneștii de Jos: creștere de 76%;
- Corbeanca: creștere de 74%;
- Dobroești: creștere de 66%;
- Otopeni: creștere de 50%.
Aceste cifre arată dimensiunea transformării demografice prin care trece județul.
Noile cartiere rezidențiale au atras familii tinere, numeroși locuitori care lucrează în București și persoane care au ales să se mute la periferia Capitalei.
Problema este că dezvoltarea rezidențială nu a fost însoțită întotdeauna de construirea unor școli, grădinițe și alte servicii publice la aceeași scară.
Județul se dezvoltă economic, dar infrastructura publică rămâne în urmă
Regiunea București-Ilfov este una dintre cele mai puternice zone economice din România.
Potrivit datelor prezentate în analiza Funky Citizens, produsul intern brut pe cap de locuitor al regiunii a ajuns la aproximativ 188% din media Uniunii Europene, un nivel comparabil cu cel al unor importante centre economice europene.
Acest indicator se referă însă la întreaga regiune București-Ilfov, nu exclusiv la județul Ilfov.
Contrastul este evident: în timp ce regiunea produce o bogăție considerabilă, localitățile din jurul Capitalei întâmpină dificultăți în asigurarea infrastructurii necesare populației în creștere.
Creșterea numărului de locuitori înseamnă automat o cerere mai mare pentru locuri în școli, grădinițe, transport public, servicii medicale și infrastructură rutieră.
În multe dintre localitățile aflate în plină expansiune imobiliară, dezvoltarea construcțiilor rezidențiale a fost mai rapidă decât capacitatea administrațiilor locale de a asigura aceste servicii.
Studiul Funky Citizens atrage atenția asupra decalajului dintre dinamica economică și capacitatea administrativă a localităților.
Problema locuitorilor care trăiesc în Ilfov, dar au domiciliul în București
O altă problemă identificată de cercetători este diferența dintre populația oficial înregistrată și numărul persoanelor care locuiesc efectiv în anumite localități.
Potrivit datelor analizate în studiu, în numeroase suburbii ale Bucureștiului există diferențe importante între populația înregistrată în documentele administrative și cea identificată la recensământ.
Patru dintre cele cinci localități cu cele mai mari discrepanțe la nivel național se află în județul Ilfov.
Situația este relevantă în special în:
- Popești-Leordeni;
- Chiajna;
- Bragadiru;
- Berceni.
În Popești-Leordeni, aproximativ unul din cinci locuitori reali nu figurează în registrele de domiciliu. În Chiajna și Bragadiru, proporția ajunge la aproximativ unul din patru, iar în comuna Berceni, aproape unul din trei rezidenți nu apare în evidențele administrative analizate.
Această discrepanță are consecințe asupra modului în care sunt planificate serviciile publice și sunt distribuite resursele.
Dacă populația reală este mai mare decât cea luată în calcul în documentele administrative, localitățile riscă să primească resurse insuficiente în raport cu nevoile comunităților.
Problema afectează inclusiv planificarea infrastructurii educaționale, deoarece autoritățile trebuie să anticipeze numărul real de copii care au nevoie de locuri în grădinițe și școli.
De ce nu reușesc școlile din Ilfov să țină pasul cu dezvoltarea imobiliară
Expansiunea rezidențială a județului a schimbat radical structura comunităților din jurul Capitalei.
În localități precum Chiajna, Bragadiru și Popești-Leordeni au apărut numeroase ansambluri rezidențiale, iar populația a crescut într-un ritm accelerat.
Însă construirea de locuințe nu a fost însoțită peste tot de o dezvoltare echilibrată a infrastructurii publice.
Familiile care se mută în aceste zone au nevoie de școli apropiate de locuință, săli de sport, grădinițe și servicii de transport care să permită deplasarea copiilor în condiții normale.
Atunci când infrastructura educațională nu ține pasul cu dezvoltarea cartierelor, apar presiuni asupra unităților de învățământ existente.
Elevii pot fi nevoiți să parcurgă distanțe mai mari până la școală, iar familiile ajung să depindă de infrastructura educațională din București.
Totuși, rezultatele slabe la Bacalaureat nu pot fi explicate exclusiv prin lipsa școlilor sau prin creșterea populației. Pentru o evaluare completă sunt necesare și date despre abandonul școlar, situația socio-economică a familiilor, personalul didactic, rezultatele pe licee și accesul elevilor la resurse educaționale.
Aceste elemente trebuie analizate împreună pentru a identifica adevăratele cauze ale decalajului.
Bucureștiul și Ilfovul funcționează ca o singură zonă urbană, dar sunt administrate separat
O altă concluzie importantă a studiului Funky Citizens privește organizarea administrativă a regiunii București-Ilfov.
Deși Bucureștiul și localitățile din jur formează în practică o zonă metropolitană, administrarea lor este împărțită între numeroase autorități locale.
Această fragmentare complică planificarea investițiilor și coordonarea serviciilor publice.
Problemele de trafic, transport, urbanism și educație depășesc frecvent granițele unei singure comune sau ale unui singur oraș.
Un copil care locuiește în Chiajna poate merge la școală în București, un părinte din Bragadiru poate lucra în Capitală, iar serviciile publice de care depinde familia sunt administrate de instituții diferite.
În acest context, Funky Citizens susține necesitatea unei reforme a arhitecturii administrative, care să țină cont de realitățile actuale ale dezvoltării urbane.
Problema nu este doar una de organizare instituțională, ci și de capacitate de planificare și distribuire a resurselor.
Ilfovul are nevoie de investiții în educație, nu doar de noi cartiere rezidențiale
Rezultatele de la Bacalaureat din 2026 reprezintă un nou semnal de alarmă pentru autoritățile din județ.
În condițiile în care populația continuă să crească, iar localitățile din apropierea Bucureștiului atrag tot mai multe familii, investițiile în educație trebuie să devină o prioritate.
Construirea de noi unități de învățământ, modernizarea școlilor existente, atragerea profesorilor și îmbunătățirea condițiilor de studiu sunt măsuri necesare pentru reducerea decalajelor.
În același timp, autoritățile trebuie să își adapteze planurile de dezvoltare la populația reală a localităților, nu doar la numărul persoanelor înregistrate oficial cu domiciliul.
Cazul Ilfovului arată că dezvoltarea economică și imobiliară nu garantează automat îmbunătățirea serviciilor publice sau creșterea performanței educaționale.
Fără investiții proporționale în infrastructură și fără o coordonare administrativă eficientă, județul riscă să continue să atragă locuitori și investiții, dar să rămână în urma altor regiuni atunci când vine vorba despre educația copiilor.
(sursa foto> https://b365.ro/)



